Antropice

Resursele turistice antropice din oras si din imprejurimi sunt reprezentate de:

Resursele turistice antropice din oraș și din împrejurimi sunt reprezentate de:

Numeroase obiective cultural-istorice, deosebit de valoroase, incluse pe Lista monumentelor istorice, completează oferta turistică a stațiunii.

•  Mănăstirea Cozia – este cel mai vechi și important monument de arhitectură și de artă medievală din Țara Românească, ctitorit de domnitorul Mircea cel Bătrân (1387-1388), al cărui mormânt se află în incinta mănăstirii; biserica mănăstirii a fost restaurată în anul 1517, în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a realizat și fântâna care îi poartă numele; în pronaos se mai păstrează picturi originale din anul 1391, unde sunt pictați Mircea cel Bătrân și fiul său; Muzeul Mănăstirii Cozia adăpostește o valoroasă colecție de icoane; mănăstirea se află situată la 22 km de Rm. Vâlcea și 75 km de Sibiu, pe malul drept al Oltului, la 5 km de centrul stațiunii.
• Mănăstirea Ostrov – situată pe insula cu același nume din mijlocul râului Olt, a fost zidită din inițiativa domnitorului Neagoe Basarab (1520-1522), pe locul unei vechi biserici; biserica, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, păstrează picturi murale interioare din anul 1760;
• Mănăstirea Stănișoara-  Mănăstirea Stănișoara (mănăstire de călugari, cu hramul „Sfântul Gheorghe”) este amplasată la poalele masivului Cozia. Accesul se face pe Valea Păușa-Stănișoara pe direcția nord, plecând din halta CFR Păușa-Căciulata, la aproximativ 6 km, sau din stația CFR Turnu, pe direcția est, la aproximativ 4 km. La Nucet – Stănișoara, primul așezământ monahal a fost un schit construit din lemn (nu se cunoaște data construirii), ce se leagă de numele sihaștrilor Meletie, Neofit, Isaia si alții, veniți pe aceste locuri de la mănăstirea Cozia și trăitori ai peșterilor de aici. In 1747, Gheorghe Clucerul, împreună cu alți boieri din Pitești, zidesc aici o biserică ce a fost pustiită în 1788 de năvălitorii turci.

• Mănăstirea Turnu – la poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se înalță silueta zveltă a mănăstirii de călugări Turnu, situată la 600 m de stația de cale ferată cu același nume și 2 km de ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân. În jurul culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului, au fost multe sihăstrii, chilii săpate în stâncă, dintre care unele se mai păstrează și astăzi. Biserica veche, ce se află imediat la intrare, a fost ridicată în anul 1676 pe locul alteia, din lemn, ctitoria fostului episcop de Râmnic, Varlaam, mitropolitul Țării Românești.
• Mănăstirea Cornetu, ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, este situată la 20 km de stațiune, în apropiere de Brezoi, în satul Călinești. Mănăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Băsescu.
• Castrul Roman Arutela   – cu vestigii romane construite pe o veche aşezare dacică, situat pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari (odinioară o mare bivolărie domnească). În prezent se menţin urme ale castrului şi termelor romane construite de arcaşii sirieni din armata romană, precum şi o porţiune a vechiului drum roman, pavat cu piatră cioplită. În urma săpăturilor arheologice au fost găsite inscripţii de pe vremea împăraţilor romani Hadrian (117-118 d.h.) şi Antoninu Pius (138-161 d.h.); întreaga fortificaţie care era mai amplă a fost distrusă de o mare inundaţie a Oltului fiind conservată şi reconstituită în prezent; lângă ruinele romane se află izvoarele şi puţul cu ape termale de la Bivolari. situat în Poiana Bivolari, la ieșirea Oltului din defileu, pe malul stâng al Oltului.

Din suprafata totala a statiunii, aproape jumatate este impadurita: 13% rasinoase si 87% foioase. Dintre rasinoase, bradul ocupa 70%, in timp ce molidul ocupa restul de 30%. Intre foioase predomina fagul cu peste 80%. In rest, foioasele mari sunt reprezentate de catre: stejar, artar, mesteceni, iar de‐a lungul vailor putem intalni plopi si salcii. Stratul ierbaceu din padurile statiunii este format din ferigi.